Satisfacție sexuală și stres
În primavara anului 2014, la simpozionul de
cercetări ştiinţifice al Universităţii Tibiscus am avut prima ocazie de a
prezenta studiul ce reprezinta şi lucrarea mea de licenţă de la terminarea Facultăţii
de Psihologie. Scopul acestui studiu a fost investigarea relației dintre satisfacția sexuală și
stresul perceput la tineri din Timișoara.
Mult contestata
arie a sexologiei este de interes general. Dacă studiem piramida nevoilor lui Abraham
Maslow, prima treaptă include nevoile fiziologice: aer, apă, hrană,
sex, somn, homeostazie și excreție. Pentru a putea să ne ocupam de alte
nevoi în procesul atingerii echilibrului, este esențial să fie satisfăcute toate
nevoile de bază.
Domeniul psihosexologiei este unul
relativ puțin investigat, deși sexualitatea reprezintă un aspect esențial
pentru majoritatea indivizilor. În această arie studiile sunt puține iar
materialele din mass media promovează excesul, vulgaritatea și chiar
agresivitatea în detrimentul informării corecte si profesionale.
Studiile documentate au pornit de la Alfred
Kinsley (1894-1956), un mare deschizător de drumuri în aria
sexologiei, care a folosit tehnica interviului pe aproximativ 12.000 de
subiecți, pentru a putea să studieze comportamentul sexual uman. Masters & Johnson au studiat între 1954 și 1965 peste 10.000 de
raporturi sexuale a 382 femei și 312 bărbați pentru a putea înțelege
complexitatea actului sexual din punct de vedere anatomic, fiziologic , social
și psihologic.
Mică descriere a conceptelor de bază din studiu: Satisfacția
sexuală se referă la
nivelul în care percepem că activitatea noastră sexuală ne întâmpină nevoile
sexuale. Raportat la cuplu acest lucru se traduce prin echilibrul între
îndeplinirea nevoilor sexuale ale unui partener în egală măsură cu nevoile
celuilalt partener.
Nevoile sexuale variază de la individ la
individ. De menționat este că în urma studiilor realizate pana acum frecvența
și propria satisfacție nu sunt decisive pentru rezultatul final, ci aspecte
precum satisfacția partenerului și satisfacția emoțională sunt des menționate.
Termenul de stres are origine anglo-saxonă şi
înseamnă presiune, apăsare, accent, forţă, tensiune. Stresul perceput se
referă la starea subiectivă de stres resimțită de individ, felul în care el își
evaluează nivelul de stres.
Ipotezele
studiului:
1. Există
diferențe în privința satisfacției sexuale între subiecții de sex bărbătesc și
cei de sex femeiesc.
2. Există o legătură de asociere între satisfacția sexuală și stresul
perceput.
3. Există o legătură de asociere între satisfacția sexuală și vârstă.
Populația de referință este reprezentată de tineri cu vârsta cuprinsă între
20 și 35 de ani din Timișoara și se află într-o relație intimă de tip
heterosexual. De aici am ales în mod aleator un eșantion format din 30 de cupluri, respectiv 60 de subiecți
Acestor subiecţi (cărora doresc să le
mulţumesc pentru implicare şi ajutor) le-au fost aplicate chestionarul ISS (Hudson) - Indexul satisfacției sexuale
şi scala PSQ (Levenstein) – Chestionarul de stres perceput.
După prelucrarea datelor s-a observat că nu
există diferențe în ceea ce privește satisfacția sexuală la subiecții de sex
bărbătesc, comparativ cu cei de sex femeiesc.
S-au găsit corelații între nivelul satisfacției sexuale și nivelul stresului perceput, cu cât stresul perceput era mai crescut cu atât nivelul satisfacţiei sexuale a fost mai ridicat.
S-au găsit corelații între nivelul satisfacției sexuale și nivelul stresului perceput, cu cât stresul perceput era mai crescut cu atât nivelul satisfacţiei sexuale a fost mai ridicat.
O altă diferenţă statistic semnificativă a
fost între nivelul satisfacției sexuale și vârstă, satisfacţia crescând cu
vârsta pe segmentul de vârstă studiat. O veste bună pentru cei aflaţi tinereţea
timpurie.
Limite:
Aproximativ 80% din persoanele abordate au refuzat să participe la studiu, afirmând că: „este un subiect prea intim”.
Durata relației –monotonie sau noutate;
autoerotismul; o posibilă sarcina ce poate face raporturile sexuale mai rare
sau scăzute calitativ; condițiile de viață; un posibil conflict cu partenerul
etc.
Consider acest
studiu de interes general și poate fi utilizat pentru:
- Informarea adolescenților și tinerilor, pentru a avea șansa unei dezvoltări psihosexuale armonioase.
- Documentarea persoanelor de orice vârstă, pentru a conștientiza importanța acestui subiect și a
comunica mai deschis cu partenerul în vederea creșterii nivelului de
intimitate.
- Consilierea cuplurilor ce se confruntă cu
probleme de natură sexuală,
pentru a le îmbunătății relația, a le crește satisfacția în cuplu și a evita
infidelitatea, despărțirile, divorțurile, agresivitatea în familie etc.
- Îmbunătățirea stării de sănătate, prin
beneficiile psihice și fizice aduse de o viață sexuală satisfăcătoare. Evitarea
tulburărilor precum depresia și anxietatea, ca rezultante a stresului.
puteti posta chestionarul ISS?
ReplyDeleteFoarte interesant
ReplyDelete